9 martie, sărbătoare mare pentru români. De ce se beau 40 de pahare
Pe 9 martie, românii sărbătoresc Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia, o sărbătoare creștină importantă, dar care are și puternice rădăcini în tradițiile populare. Se spune că în această zi se încheie perioada mohorâtă a iernii și începe primăvara, fiind legată de obiceiuri străvechi de purificare și belșug.
Mai exact, în calendarul popular, această zi este cunoscută ca Ziua de măcinici, fiind socotită începutul Anului Agrar, sărbătorit la hotarul dintre iarnă și vară, dintre zilele friguroase ale Dochiei și zilele călduroase ale Moșilor.
În ziua de Măcinici s-au suprapus două sărbători populare care marchează înnoirea sezonieră a timpului: ultima zi a Babei Dochia când, conform tradiției, aceasta moare și se preface în stană de piatră, și prima zi a Moșilor.
De ce se beau 40 de pahare de vin pe 9 martie?
Tradiția populară spune că, în cinstea celor 40 de sfinți martiri care au murit pentru credință în Sevastia (Armenia de astăzi), bărbații trebuie să bea 40 de pahare de vin. Se crede că acest ritual aduce sănătate și putere pentru tot anul.
În credința populară, vinul consumat simbolizează sângele vărsat de mucenici, iar tradiția susține că, dacă cineva nu poate bea 40 de pahare, măcar să guste și să fie stropit cu vin, pentru a avea noroc și vitalitate.
Obiceiuri de Mucenici în România
În ziua de 9 martie se obișnuiește să se bea 40 de pahare. Numărul acestora ar corespunde cu numărul Sfinților Mucenici din Sevastia, care poartă diferite nume zonale: Moși, Sfinți, Sfințișori, Mucenici ș.a.
De asemenenea, în ziua de 9 martie se fac numeroase pronosticuri meteorologice ale noului an. Dacă pământul este înghețat în această zi, se zice că toamna nu vor fi brume și oamenii pot semăna porumbul cât de târziu; iar dacă nu îngheață, toamna va pica bruma devreme și din cauza aceasta oamenii trebuie primăvara să semene repede.
Credința că începutul simbolic al activităților economice la Anul Nou aduce spor și belșug era foarte puternică, iar în ziua de 9 martie era scos plugul în țarină și se trăgea prima brazdă. Ieșirea cu plugul în moșie avea valoare simbolică, întrucât din acel moment începea anul agrar.
Pentru ziua de 9 martie, se pregătesc mucenici: fie ca pâini în formă de opt (mucenici moldovenești), unși cu miere și nucă, fie ca mici colăcei fierți în apă cu zahăr, nucă și scorțișoară (mucenici muntenești).
Se spune că, în această zi, trebuie să se aerisească casa și să se dea de pomană pentru sufletele morților.
În unele zone, se bat toaca sau se aprind focuri în curți pentru a alunga spiritele rele și frigul.
Această sărbătoare îmbină credințele religioase cu tradițiile populare, transformând 9 martie într-o zi de veselie, belșug și celebrare a reînnoirii naturii.
